Legende despre Vlad Tepes

Femeia lenesa
Dracula a observat pe camp un taran ce purta o vesta prea scurta, asa ca l-a chemat si s-a interesat daca avea o sotie. Omul a raspuns afirmativ.
Ajuns la curte a dat ordin sa fie adusa in fata sa femeia si a intrebat-o cum isi petrece zilele. Femeia i-a raspuns ca spala, gateste si tese.
Tepes i-a aratat vesta sotului si a cerut sa fie trasa in teapa deoarece este si lenesa si mincinoasa. Cu toate ca taranul a protestat spunand ca este multumit de sotia sa, aceasta din urma a fost ucisa.
Vlad i-a dat o alta fata de sotie si a avertizat-o ca va avea aceeasi soarta cu prima daca nu munceste cum se cuvine.

Cana de aur
Vlad era cunoscut in general drept un conducator neinfricat, dar onest. Se spune ca era atat de sigur ca nici un hot nu ar fi indraznit sa-l infrunte stiind modul brutal in care ar fi fost pedepsit, incat a pus o cana de aur la fantana din centrul pietei din Targoviste.
Cana nu a fost niciodata furata, ramanand in locul unde a fost pusa de Vlad pe toata perioada domniei sale.

*** Exista variante conform carora mai multe astfel de cani au fost puse si la fantanile din afara oraselor, unde oamenii se opreau cel mai adesea din drumul lor. Nici acestea nu au fost vreodata furate cat timp a domnit Dracula!

Turbanele turcesti
Se presupune ca de-a lungul razboiului dintre Vlad si turci, acestia din urma au incercat de mai multe ori sa ajunga la un compromis care sa duca la incetarea luptelor.
De aceea au fost trimisi mai multi emisari pentru a trata cu Vlad. Dar cand au primit audienta la el, nu si-au scos acoparamintele de pe cap – asa cum era obiceiul in prezenta regelui Valahiei.
Vlad a fost furios, dar in loc sa-i traga in teapa, a dat ordin sa le fie fixate turbanele pe cap cu cuie, nemaiputand sa si le scoata.

Amanta
Vlad tinea o amanta pe una dintre strazile laturalnice ale Targovistei, iar femeia era innebunita de dragoste; ar fi facut orice pentru el.
Intr-o zi printul a venit la ea abatut si demoralizat, iar pentru a incerca sa-l inveseleasca, femeia l-a mintit ca este insarcinata cu copilul lui – desi stia cat de mult il deranja sa fie mintit.
Vlad a avertizat-o ca nu trebuie glumit cu un lucru asa de serios, dar ea s-a incapatanat in afirmatia sa.
Domnitorul a cerut apoi sa fie consultata de moasele cele mai pricepute din cetate, pentru a vedea daca este adevarat ca urma sa fie tata.
Cand a aflat ca nu va avea un mostenitor a fost atat de furios incat a spintecat-o pe femeie de la vintre pana sub sani si a lasat-o sa moara lent, in chinuri, expusa in centrul capitalei pentru a ilustra ce patesc mincinosii.

Vanzatorul strain
Un negustor din Ungaria vizita capitala (Targoviste), iar Vlad i-a ordonat sa-si lase vagonul cu aur in mijlocul strazii intr-o noapte, neincuiat si nepazit, pentru a demonstra ca poporul sau nu o sa fure din monede.
Cu toate acestea, dimineata au lipsit 160 de bucati dintr-un sac.
Vlad i-a spus negustorului:
-Mergi acum, iar la noapte vei avea aurul inapoi.
A dat ordin ca trupele sale sa rascoleasca orasul in cautarea hotului si a adaugat ca daca nu va fi gasit o sa se ocupe personal de problema si o sa distruga orasul.
Dracula a pus atunci aurul el insusi in vagor, din vistieria personala, adaugand un florint la suma initiala numarata de negustor.
A doua zi, omul a fost surprins sa descopere acest lucru si s-a prezentat in fata lui Vlad sa-i spuna ce a descoperit in acea dimineata.
Pana la acea ora, domnitorului ii fusese deja adus hotul si daduse ordin sa fie tras in teapa.
Dracula i-a raspuns oaspetelui sau:
-Mergi in pace acum, caci daca nu mi-ai fi spus de acea bucata de aur in plus, te-as fi tras in teapa alaturi de hotul ce te-a pagubit.

Arderea celor nenorocosi
Tepes s-a infuriat cu privire la cresterea numarului de invalizi, cersetori si trisori in regatul sau, fiind obsedat de ideea egalitatii. Toti trebuiau sa munceasca in egala masura, doar copiii fiind intretinuti.
A organizat o masa imbelsugata intr-una din cele mai mari sali din Targoviste, sub pretextul ca nu doreste ca cineva sa flamanzeasca in timpul domniei sale.
Oamenii au mancat si au baut toata noaptea, iar in cele din urma Vlad s-a infatisat el insusi inantea lor, intrebandu-i daca mai doresc ceva:
-Doriti sa fiti lipsiti de griji si nevoi?
Pacaliti de aceasta intrebare, marea majoritate s-a ridicat in picioare si a raspuns ca asta doreste. Sala a fost incuiata si i s-a dat foc, iar nimeni nu a supravietuit.
Vlad s-a justificat spunand ca a facut acest lucru pentru ca nimeni sa nu mai fie obligat sa le poarte de grija, din moment ce alegeau sa nu-si poarte singuri.

Masa cu domnitorul
In 1459, de ziua sfantului Bartolomeu, Vlad a adus 30.000 de negustori din cetatea Brasov pentru a fi trasi in teapa, ei fiind gasiti vinovati de diverse fapte (sprijinire a turcilor mai ales)
Pentru a se putea bucura cum se cuvine de eveniment, a poruncit sa i se aseze masa in vecinatatea locului unde avea loc executia si a invitat cativa boieri sa i se alature.
In timpul mesei a observat ca unul dintre ei isi tinea nasul pentru a evita mirosul provenit de la corpurile din jur si de la proaspetele cadavre intrate in putrefactie.
Vlad l-a tras el insusi in teapa, mai sus decat pe ceilalti, pentru a nu simti mirosul ce-i era neplacut!

Calugarii
*** Exista mai multe variante pentru aceasta poveste; una nemteasca si una ruseasca
Doi calugari l-au vizitat pe Vlad la palat, iar acesta din urma a vrut sa vada care le sunt reactiile cu privire la faptul ca tragea victimele de razboi in teapa, dupa ce locotenentii sai ii torturau pentru a-i face sa tradeze strategiile si planurile taberelor sultanului.
I-a condus mai intai prin temnita, apoi in curtea unde erau expuse cadavrele in diverse stadii de descompunere, pe langa muribunzii ce agonizau.
Cand le-a cerut opiniile, unul dintre calugari i-a raspuns:
– Ai fost ales de Dumnezeu pentru a pedepsi pe raufacatori!
Celalalt calugar a fost ingrozit de cele vazute si l-a condamnat pe domnitor pentru actiunile sale.
Conform variantei germane, Vlad l-ar fi tras in teapa pe cel de-al doilea calugar si l-ar fi rasplatit pe primul, dar varianta ruseasca sustine contrariul; Vlad l-ar fi pedepsit pe primul pentru ca nu a fost onest si l-ar fi felicitat pe cel de-al doilea pentru ca a avut curajul sa se exprima in fata sa urmandu-si inima, nu interesele personale.

Strategia de domnie [masurile interne]

Considerand ca nu este suficient de puternic pentru a se angaja intr-o lupta cu sultanul, Vlad s-a vazut nevoit sa plateasca tribut.
A folosit timpul astfel abtinut pentru a se debarasa de tradatori si a se organiza. A fortificat Targovistea si a construit cetatea de la Poienari.
Cunoscand firea nestatornica a boierilor si-a schimbat sfatul domnesc inconjurandu-se cu oameni noi ce se dovedisera loiali lui.
Deoarece in timpul ceremoniei de incoronare care a avut loc la Curtea de Arges boierii au fost nevoiti sa depuna juramantul de credinta, a avut posibilitatea de a porunci executarea imediata a boierilor ce-l criticau fatis.
Se crede ca juramantul de credinta avea urmatoarea forma:

Jurati voi pe aceasta sfanta Evanghelie si pe Sfanta Cruce sa fiti intr-un cuget si intr-un gand cu domnul [Vlad] voievod, fiul lui [Vlad] voievod, sa-l ascultati si sa-i fiti credinciosi, pe fata si in taina, fara sa-i ascundeti vreo taina, atata timp cat va trai el si veti trai si voi si sa nu-lk tradati nici sa uneltiti impotriva lui. Daca il tradati, daca uneltiti impotriva lui, daca nu-i sunteti credinciosi, veti fi afurisiti si respinsi de Sfanta Treime si de cele sapte sinoade; si ceeace s-a intamplat zidurilor Ierihonului, Sodomei si Gomorei, lui Iuda si lui Arie vi se va intampla si voua; si veti avea soarta lui Ana si a lui Caiafa si a celor care au rastignit pe Hristos.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 128]

Boierii ce s-au declarat de la bun inceput impotriva sa au fost trasi in teapa impreuna cu tot neamul lor, iar altii au fost „crutati” fiind folositi la muncile silnice in folosul domnitorului. Tuturor le-au fost confiscate averile.
Se crede ca pentru a-i atrage in capcana pe toti potentialii tradatori a recurs la urmatorul siretlic:

I-a poftit in propria casa pe toti boierii mici si mari din tara sa; cand ospatul s-a incheiat, s-a intors catre cel mai batran si l-a intrebat de cati voievozi sau domni care au stapanit in acea tara isi aminteste. Acela i-a spus ce stia; i-a iscodit si pe ceilalti, tineri si batrani, si l-a intrebat pe fiecare de cati isi aminteste. Unul a zis cincizeci, altul treizeci, unul douazeci, altul doisprezece, si nici unul nu era atat de tanar incat sa-si aminteasca [mai putin de] sapte. Atunci a pus sa fie trasi in teapa toti acesti boieri, care erau in numar de cinci sute.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 166]

Fragmentul face parte dintr-o povestire germana, iar cifrele sunt evident exagerate, dar aceasta scena a fost recunoscuta chiar si-n letopisetul Tarii Romanesti [revizuita si tradusa in romana in sec. XVII], adaugandu-se cateva detalii privind motivatia psihologica si modul in care boierii au fost trimisi la „munca in folosul comunitati”.

Vlad voevod Tepelus.
Acesta au facut cetatea de la Poenari si au facut si sfanta manastire da la Znagov. Mai facut-au un lucru cu orasanii da la Targoviste pentru caci dovedise ca boerii targovisteni l-au ingropat pa un frate al lui da viu. Si pentru ca s-afle adavarul, cautand pa frate-sau in groapa, l-au gasit cu fata in jos.
Ci cand au fost in zioa da Paste, fiind toti orasanii la ospete, iar cei tineri la hore, asa fara da veste, pe toti i-au cuprinsu. Deci cati au fost oameni batrani, pe toti i-au intepat, da au ocolit targul cu ei, iar cati au fost tineri cu nevestele lor, cu juni, cu fete mari, asa cum au fost impodobiti in zioa Pastelor, pe toti i-au dus la Poenari, da au tot lucrat la cetate pana li s-au spart toate hainile pa dansi si au ramas toti goli la piei. Pentru aceia i-au scos numele Tepelus. Domnit-au ani 15.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 168]

╠ Articole relationate: ╣
╬ Lista completa a articolelor despre Vlad Tepes
╬ Lista completa a articolelor despre contele Dracula