Strategia de domnie [masuri externe]

In 1457 Vlad l-a ajutat pe varul sau sa preia tronul Moldovei, incheind astfel o alianta cu Stefan cel Mare, camaradul sau din adolescenta. Istoria ne dovedeste insa ca Tepes avea sa fie tradat de varul sau intr-unul din cele mai grele momente.

In incercarea de a-i ajuta pe negustorii valahi sa-si mareasca veniturile, a decis sa inchida drumurile sasilor ce se bucurau de libera trecere pana in acel moment. Le-a permis acestora sa participe cu marfurile lor [in volume mari, un fel de en-gros contemporan] in trei targuri de la granita, denumite in documente „orase depozit”: Targoviste, Campulung si Targsor.
De aici negotul in Valahia avea sa fie facut numai de vanzatorii locali.
Obijnuiti cu schimbarile dese de domnitori, de care de altfel nu erau straini, sasii au decis sa ignore ordinele date de Vlad, asa ca acesta din urma si-a trimis corpul personal [militar] pe urmele lor.
Acest corp era o noutate pentru valahi si reprezenta garda personala a voievodului. Deoarece observase modul in care actionau ienicerii din slujba sultanului, a adaptat forma de organizare si a angajat mercenari ce ii raspundeau lui in mod direct. Asemeni ienicerilor, acesti soldati erau caliti in „arta” razboiului si alcatuiau elita armatei. Pentru a se asigura ca nu-l vor trada, Vlad le permitea sa fure din asezarile inamice pe care le atacau in timpul incurziunilor.
Sasii prinsi pe drumurile valahe au fost trasi in teapa, iar avutiile pe care le aveau asupra lor confiscate.
La scurt timp dupa acest episod, Matei Corvin a primit scrisori disperate din partea sasilor din Brasov si Sibiu, in care acestia se plangeau ca fusesera atacati de Vlad. Ceea ce au „uitat” sa mentioneze insa, este faptul ca Tepes le ceruse in prealabil sa renunte la a-i mai adapostii pe pretendentii la tronul sau.
Refuzul sasilor de a-i exila pe oponentii sai a dus la incursiuni in tara Barsei [regiunea de langa Brasov] si in regiunea Amlasului [langa Sibiu]! S-au inregistrat numeroase victime si pagube materiale.

Vlad a continuat sa plateasca tribut pana-n 1459, cand sultanul a cerut 500 de tineri pentru contingentele sale de ieniceri.
Acest lucru era fara precedent in cazul Tarii Romanesti sub domnia lui Vlad Tepes, pentru ca aceasta cerinta era specifica numai pasalacurilor turcesti, iar Valahia isi pastrase autonomia. Plateau doar o suma calculata in functie de productia anuala.

 Aceasta „livrare” de tineri baieti echivala cu integrarea tarii in structurile politice si administrative otomane, adica insemna ocupatie. Insa Tara Romaneasca, chiar daca platea tribut, isi pastrase pana atunci autonomia interna; boierii ii alegeau pe domni, iar populatia isi practica fara restrictii propria religie. Turcii nu aveau dreptul sa se stabileasca permanent, sa posede locuinte, sa cumpere pamant sau sa construiasca moschee pe acest teritoriu. Singurii straini tolerati erau germanii si ungurii catolici, dar acestia traiau in comunitati inchise si le era interzis sa practice orice prozelitism religios. In schimb, ortodocsii, cum erau grecii, slavii meridionali sau albanezii, erau bine-veniti. Numai tiganii aveau statutul de robi si adoptau religia majoritatii populatiei.

[pag. 190, „Dracula” de Matei Cazacu

Aveau sa treaca insa inca 3 ani pana la izbucnirea razboiului dintre Vlad Tepes si Cuceritorul Constantinopolului.

╠ Articole relationate: ╣
╬ Lista completa a articolelor despre Vlad Tepes
╬ Lista completa a articolelor despre contele Dracula

Strategia de domnie [masurile interne]

Considerand ca nu este suficient de puternic pentru a se angaja intr-o lupta cu sultanul, Vlad s-a vazut nevoit sa plateasca tribut.
A folosit timpul astfel abtinut pentru a se debarasa de tradatori si a se organiza. A fortificat Targovistea si a construit cetatea de la Poienari.
Cunoscand firea nestatornica a boierilor si-a schimbat sfatul domnesc inconjurandu-se cu oameni noi ce se dovedisera loiali lui.
Deoarece in timpul ceremoniei de incoronare care a avut loc la Curtea de Arges boierii au fost nevoiti sa depuna juramantul de credinta, a avut posibilitatea de a porunci executarea imediata a boierilor ce-l criticau fatis.
Se crede ca juramantul de credinta avea urmatoarea forma:

Jurati voi pe aceasta sfanta Evanghelie si pe Sfanta Cruce sa fiti intr-un cuget si intr-un gand cu domnul [Vlad] voievod, fiul lui [Vlad] voievod, sa-l ascultati si sa-i fiti credinciosi, pe fata si in taina, fara sa-i ascundeti vreo taina, atata timp cat va trai el si veti trai si voi si sa nu-lk tradati nici sa uneltiti impotriva lui. Daca il tradati, daca uneltiti impotriva lui, daca nu-i sunteti credinciosi, veti fi afurisiti si respinsi de Sfanta Treime si de cele sapte sinoade; si ceeace s-a intamplat zidurilor Ierihonului, Sodomei si Gomorei, lui Iuda si lui Arie vi se va intampla si voua; si veti avea soarta lui Ana si a lui Caiafa si a celor care au rastignit pe Hristos.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 128]

Boierii ce s-au declarat de la bun inceput impotriva sa au fost trasi in teapa impreuna cu tot neamul lor, iar altii au fost „crutati” fiind folositi la muncile silnice in folosul domnitorului. Tuturor le-au fost confiscate averile.
Se crede ca pentru a-i atrage in capcana pe toti potentialii tradatori a recurs la urmatorul siretlic:

I-a poftit in propria casa pe toti boierii mici si mari din tara sa; cand ospatul s-a incheiat, s-a intors catre cel mai batran si l-a intrebat de cati voievozi sau domni care au stapanit in acea tara isi aminteste. Acela i-a spus ce stia; i-a iscodit si pe ceilalti, tineri si batrani, si l-a intrebat pe fiecare de cati isi aminteste. Unul a zis cincizeci, altul treizeci, unul douazeci, altul doisprezece, si nici unul nu era atat de tanar incat sa-si aminteasca [mai putin de] sapte. Atunci a pus sa fie trasi in teapa toti acesti boieri, care erau in numar de cinci sute.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 166]

Fragmentul face parte dintr-o povestire germana, iar cifrele sunt evident exagerate, dar aceasta scena a fost recunoscuta chiar si-n letopisetul Tarii Romanesti [revizuita si tradusa in romana in sec. XVII], adaugandu-se cateva detalii privind motivatia psihologica si modul in care boierii au fost trimisi la „munca in folosul comunitati”.

Vlad voevod Tepelus.
Acesta au facut cetatea de la Poenari si au facut si sfanta manastire da la Znagov. Mai facut-au un lucru cu orasanii da la Targoviste pentru caci dovedise ca boerii targovisteni l-au ingropat pa un frate al lui da viu. Si pentru ca s-afle adavarul, cautand pa frate-sau in groapa, l-au gasit cu fata in jos.
Ci cand au fost in zioa da Paste, fiind toti orasanii la ospete, iar cei tineri la hore, asa fara da veste, pe toti i-au cuprinsu. Deci cati au fost oameni batrani, pe toti i-au intepat, da au ocolit targul cu ei, iar cati au fost tineri cu nevestele lor, cu juni, cu fete mari, asa cum au fost impodobiti in zioa Pastelor, pe toti i-au dus la Poenari, da au tot lucrat la cetate pana li s-au spart toate hainile pa dansi si au ramas toti goli la piei. Pentru aceia i-au scos numele Tepelus. Domnit-au ani 15.

[preluat din „Dracula” de Matei Cazacu, pag. 168]

╠ Articole relationate: ╣
╬ Lista completa a articolelor despre Vlad Tepes
╬ Lista completa a articolelor despre contele Dracula