Vampiri vs. Medicina

Multe morminte au fost deschise si multe cadavre mutilate, pentru a ucide presupusii vampirii.
Procesul de descompunere nefiind cunoscut la acea vreme, oamenii confundau cateva stadii (normale) prin care trecea un cadavru cu semne de netagaduit ale vampirismului.
Problema este ca fiecare avea o conceptie diferita cu privire la procesul de descompunere, acesta din urma depinzand si de temperatura solului, dar si de compozitia acestuia din urma. De aceea multe cadavre au fost mutilate la insistentele fanaticilor religiosi.
-parul si unghiile continuau sa creasca ==> nu avusese loc de fapt moartea;
-cadavrul se umfla din cauza gazelor din cavitati ==> se hranea cu cei vii;
-orificiile supurau lichid de putrificare (se credea ca este sange deoarece este rosu) ==> bea sange.
-aspectul grotesc al unui cadavru era completat in faza finala de piele foarte alba ==> vampirul avea nevoie de sange.

In marea majoritate a cazurilor, “vampirii” erau chiar rude ale familiei ce avea ultima de suferit din cauza ciumei.
Actualmente stim ca ciuma era cauzata de purici ce calatoreau cu ajutorul soarecilor. De altfel, ciuma a omorat aproximativ 1/3 din populatia Europei din anii 1300, iar vina a fost atribuita vampirilor.
Comunitatea credea ca o victima anterioara a bolii se intorcea din mormant si infecta rudele. Interesant de notat si ca nu toate victimele se intorceau la randul lor, “vampirii” alegandu-si drept urmasi numai pe cei ce-n viata le fusesera dusmani.
Cand situatia nu era clara, oamenii recurgeau la tot felul de metode pentru a depista mormintele presupusilor vampiri.
O virgina goala era urcata pe un cal ce era lasat liber in cimitir. Se credea ca animalul este mai destept decat omul, iar daca acesta refuza sa treaca printr-un anumit loc se credea ca simte raul.
Mormantul era deschis si se purcedea la „distrugerea vampirului” – folosindu-se unele dintre cele mai ciudate metode.
Trebuie insa retinut ca perioada era una deosebit de nefasta, medicina dezvoltandu-se abia ulterior!

La inceputul anilor 1700, prestigioasa universitate Sorbona, din Paris, a luat pozitie impotriva practicilor barbare folosite pentru a mutila cadavrele sub pretextul ca oamenii sunt banuiti a fi vampiri.
Profesorii au sustinut cu success ipoteza ca aceste mituri erau bazate pe superstitii irationale.
In cele din urma, evul mediu a fost urmat de renastere, si de era stiintifica / tehnologica.
Nu a mai durat mult pana ce progresele medicinii au reusit sa demonstreze fara nici o urma de indoiala ca ciuma si celelalte boli ale lumii vechi erau raspandite nu de creaturile diavolului – respectiv vampiri – ci de microbi si virusuri.

╠ Articole relationate: ╣
╬ Vampiri vs. Stiinta

Ritualuri pentru inmormantare

§ Persoanele ce mureau in urma unui presupus atac vampiric, impreuna cu acelea ce erau considerate „vampiri vii” si se presupunea ca se vor intoarce din mormant, beneficiau de anumite ritualuri specifice dupa moarte:
– indeplinirea cu sfintenie a tuturor obiceiurilor crestinesti de inmormantare [pe toata durata celor 40 de zile cand spiritul este inca legat de membrii familiei si de obiectele sale personale];
– distrugerea vampirului ce i-a cauzat moartea;
– deschiderea tuturor ferestrelor casei pana la inmormantare [pentru ca spiritul sa nu ramana in casa];
– alungarea anumitor animale de langa casa [pisici negre, ciori etc.];
– ferirea cadavrului din calea umbrelor si a razelor lunii;
– acoperirea tuturor oglinzilor si a suprafetelor intinse de apa din casa si curte [in folclor se crede ca un spirit poate sa ramana captiv in oglinzi si in apa];
– inchiderea ochilor mortului;
– punerea de monede pe ochii si/sau de usturoi in gura;
– mutilarea cadavrului prin strapungerea inimii cu un tarus;
– scoaterea inimii din corp si inmormantarea fata organul respectiv;
– scurgerea de mirna peste orificiile ochilor, nasului si urechilor;
– punerea sub barbia mortului a unui crucifix si/sau a unei carti de psalmi [cantari religioase];
– imobilizarea cadavrului prin legarea genunchilor si/sau a gleznelor, inchiderea fortata a gurii si legarea capului pentru a se asigura ca nu se mai deschide, infasurarea in covoare sau in plase;
– decapitarea cadavrului si inmormantarea cu capul sub brate sau picioare; in unele regiuni se facea o groapa separata pentru cap;
– incinerarea cadavrului.

§ Dupa ceremonia religioasa de inmormantare, la mormant se mai faceau cateva aranjamente speciale:
– punerea pe mormant [in pamant, exact deasupra mortului] de lumanari sfintite, cutite, cuie, pumnale, pentru ca-n cazul in care persoana devenea vampir si incerca sa se ridice sa se intepe in ele si sa ramana in mormant;
– la capul mortului se facea un altar continand usturoi, crucifixe, apa sfintita si trandafiri salbatici;
– pe cararile de langa morminte se puneau boabe de orez si/sau grau, catei de urturoi, trandafiri si pietre de pe fundul unui rau.

╠ Articole relationate: ╣
╬ Superstitii