Pedeapsa si moartea

In noaptea de 30 decembrie 1610, soldatii au dat peste o scena care le-a inghetat sangele-n vene: 6 tinere moarte sau pe moarte, toate torturate in moduri groaznice. Zeci de alte cadavre au fost gasite in castel si in imprejurimi. Elizabeth si complicii sai au fost imediat arestati.
Toti in afara de ea au fost judecati si condamnati. Procesul a inceput pe 2 ianuarie 1611 si a durat pana pe 7 ianuarie. Toti complicii [mai putin Kata - spalatoreasa care era obligata sa curete urmele de sange si resturile] au fost executati.
Elizabeth nu a putut fi judecata si nici executata pentru ca sub legea maghiara era ilegal sa incerci sa condamni un cetatean de origine nobila. Determinat sa nu o lase pe contesa sa scape nepedepsita pentru 600* de crime, parlamentul a dat o lege in regim de urgenta pentru a o pedepsi.
[*Jurnalul contesei Elizabeth Bathory atesta 612 crime, dar in urma procesului s-a stabilit ca erau notate doar crimele comise la Csejthe, iar la numarul acesta s-au mai adaugat minim 200 comise in alte castele sau in burguri.]
Moartea nu intra in discutie deoarece ar fi iscat probleme cu Polonia si Transilvania – conduse de rude ale contesei Dracula. A fost zidita de vie in turnul mic al castelului Csejthe. Singurul ei contact cu garzile era cand i se pasa mancarea prin gaura mica.

Thurzo, ponikenus si destui oameni inarmati au dat buzna in saloanele castelului, repede transformate intr-un haos de alergaturi si strigate. Vroiau s-o vada pe Contesa, care se afla in apartamentele ei, unde se retrasese pretextand ca nu se simte bine. Asta spuneau servitorii. Nu era bolnava, ci nebuna de furie. Poate ca in minutele astea de teama si nesiguranta o fi blestemat intarzierea spionului. Daca ar fi stiut ca o s-o caute Thurzo personal, aducand cu el un ordin de perchezitie pentru toate incaperile, ar fi incalecat pe Visar si-ar fi fugit departe, la castelul Bezko, de unde ar fi trecut in Transilvania. Iar acolo verii ei Gabor si Sigismund ar fi aparat-o de intrusii care-i faceau viata amara.
Urme de sange erau pretutindeni. In oale si galeti. In cada din spalatorie, in lighean. Sange uscat si sange inca proaspat. Sange pe tavanele nu foarte inalte si pe pereti. Ceva mai tarziu aveau sa gaseasca sange chiar si-n baldachinul sub care era patul ei si pe ciucurii cearceafurilor, care devenisera un fel de tivuri rosii. Sange era si langa o gaura practicata in pietrele caldaramului, care dadea intr-un canal in care scapau de multe lesuri, sange era in seminee si pe anumite coridoare. Sange, sange, sange. Dar nici o fata.
Si-au continuat cautarile, cu avant sporit, caci ramanea doar sa dea de dovada concludenta a delictului. In cele din urma, intr-o celula izolata, in care cu greu incapea un om in picioare, au gasit ce cautau. Ingroziti, au dat cu ochii de corpurile a doua fete complet casapite, unul peste altul. Nu fusese timp sa fie arse sau ingropate la repezeala undeva pe camp, unde poate n-ar fi fost descoperite niciodata.
Thurzo a scos un tipat de groaza. Ametise. Dar acolo mai erau tot felul de instrumente de tortura, plete smulse, ba chiar si viscere. Au deschis alta usa, spargand lacatul cu securele. Inauntru erau doua fete partial jupuite de piele. Una horcaia infiorator si parea sa fie in agonie. Thurzo s-a aplecat si a intrebat-o:
- Contesa v-a facut asta?
Fata a apucat sa dea afirmativ din cap inainte de a-si da sufletul. Era suficient.
[..]
I-au arestat imediat pe cei pe care toti i-au indicat vinovati, adica pe Ficzko, pe Jo Ilona si pe Dorko, care s-au lasat prinsi docili, de parca asta le-ar fi luat o greutate de pe suflet. Au arestat-o si pe Kata, lucru care le-a intristat si le-a alarmat pe celelalte spalatorese.
Abia atunci, si la capatul a multor rugaminti, si-a facut si ea aparitia, trufasa si gata si protesteze pentru ceea ce considera un afront adus casei sale. Dar Thurzo i-a spus cu asprime:
- Erzsebet, vad ca aveau dreptate cei care spuneau ca esti o fiara. Iti traiesti ultimele luni. Nu meriti sa respiri aerul acestui pamant, nici sa vezi lumina lui Dumnezeu. Nu esti demna nici macar sa faci parte din societatea oamenilor. Ai sa fii inconjurata de intuneric, pentru ca astfel poate te caiesti de viata pe care ai dus-o. Ai sa dispari din lumea asta si n-ai sa te mai intorci in ea. Doamna de Csejthe, te condamn la inchisoare pe viata in propriul castel.
Dupa care, intorcandu-se spre complicii Contesei le-a spus:
- Iar pe voi sa va judece tribunalul
Erzsebet a fost inchisa in odaile sale, sub paza severa, desi a protestat si a strigat tot timpul.
[...]
In plus, descoperisera si carnetul in care ea notase, cu nume si descrieri fizice amanuntite, multe dintre victimele sale. [...] Au putut fi salvate cateva fete, inca in viata, dezbracate si batute rau, ingramadite intr-un beci.

[pagina 315-317, "Contesa Dracula" de Javier Garcia Sanchez]

Dorko si Ilona au fost arse de vii dupa ce le-au fost smulse unghiile din carne. Ficzko fiind considerat mai putin vinovat, a fost decapitat inainte de a fi aruncat in flacari.
In curtea castelului Csejthe [astazi situat pe teritoriul Sloveniei] au fost ridicate monumente care sa aminteasca de executia lor.
Kata a fost initial condamnata la inchisoare pe viata, dar a fost ulterior eliberata pentru ca s-a observat ca se caia cu sinceritate de actele comise si s-a certificat ca fusese implicata doar din teama fata de stapana sa.
Aparent Fiara din Carpati si-a bazat apararea pe Biblie, spunand ca a urmat cuvantul sfant ad-literam.
“Cel ce bea din sangele meu si mananca din carnea mea va avea viata vesnica!”

Asa a ramas, asteptand noaptea si urland, desi nu se auzea nici un sunet. Asteptant noile fantome pe care le vedea acum pentru prima oara in viata si pe care, desigur, incerca deja sa le domine. Asteptand intunericul rece si dens al propriului sau mormant.

[pagina 335, "Contesa Dracula" de Javier Garcia Sanchez]

Patru ani mai tarziu, „Contesa Sangelui” Elizabeth Bathory murea la varsta de 54 de ani.
Nici macar o data nu s-a cait pentru actele savarsite.

╠ Articole relationate: ╣
╬ Lista completa a articolelor despre Elizabeth Bathory
╬ Lista completa a articolelor despre crimele vampirice